Paradoxul vremurilor noastre.......

Paradoxul vremurilor noastre în istorie, este că avem clădiri mai mari, dar suflete mai mici; autostrăzi mai largi, dar minţi mai înguste. Cheltuim mai mult, dar avem mai puţin; cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm tot mai puţin. Avem case mai mari, dar familii mai mici. Avem mai multe accesorii, dar mai puţin timp; avem mai multe funcţii, dar mai puţină minte; mai multe cunoştinţe, dar mai puţină judecată; mai mulţi experţi şi totuşi mai multe probleme; mai multă medicină, dar mai puţină sănătate. (...) Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unica folosinţă, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale şi pastile care îţi induc orice stare de la bucurie, la linişte, la moarte. Sunt nişte vremuri în care sunt prea multe în vitrine, dar nimic în interior. Vremuri în care tehnologia îţi poate aduce aceasta scrisoare şi în care poţi decide fie să împărtăşeşti acest punct de vedere, fie să ştergi acest mesaj. Aminteşte-ti să-ţi petreci timp cu persoanele iubite, Pentru că nu vor fi lângă tine o eternitate. Aminteşte-ţi să spui o vorba bună copilului care te venerează, pentru că acel copil va creşte curând şi va pleca de lânga tine. Aminteşte-ţi să-l îmbrăţişezi cu dragoste pe cel de lângă tine, pentru că aceasta este singura comoară pe care o poţi oferi cu inima si nu te costă nimic. Aminteşte-ţi să spui "Te iubesc" prietenului şi persoanelor pe care le îndrăgeşti, dar mai ales să o spui din inimă. O sărutare şi o îmbrăţişare vor alina durerea atunci când sunt sincere. Aminteşte-ţi să-i ţii pe cei dragi de mâna şi să preţuieşti acel moment, pentru că într-o zi acea persoană nu va mai fi lângă tine. Fă-ţi timp să iubeşti, fă-ţi timp să vorbeşti, fă-ţi timp să împărtăşeşti gândurile preţioase pe care le ai. Tuturor prietenilor mei, vă mulţumesc că existaţi.